Situaţia mediului în România - diagnostic sumbru

Autorităţile îşi propun ca - până în anul 2030 - România să ajungă din urmă ţările din vestul Europei în ceea ce priveşte infrastructura din mediul rural, dar şi sistemele de sănătate sau de educaţie. În prezent însă, majoritatea ţăranilor din România nu au apă curentă şi nici canalizări, industria s-a dezvoltat în principal prin exploatarea intensă a resurselor naturale, iar turismul aduce venituri mult mai mici decât în alte ţări ex-comuniste.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile de la care porneşte Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă.

Ministrul Mediului, Atilla Korodi, a declarat la BBC că aşa-numita Strategie Naţională de Dezvoltare Durabilă vine să completeze unele programe deja începute care vizează dezvoltarea economică, protecţia mediului, dar şi sectoarele educaţie, sănătate şi transport
.

Asta în condiţiile în care - aminteşte Atilla Korodi - România importă mult şi în acelaşi timp consumă mult din resursele naturale.


Dacă vorbim de gaze, 50 la sută din gazele pe care le folosim le importăm, sau dacă vorbim de petrol - 60 la sută.

Atilla Korodi

"Dacă vorbim de gaze, 50 la sută din gazele pe care le folosim le importăm, sau dacă vorbim de petrol - 60 la sută", spune ministrul Korodi.

"Şi în perioada 2001-2005 am avut o creştere de producţie de 40 la sută, dar cu o creştere a utilizării materiilor prime cu 46 la sută."

"Asta înseamnă că am reuşit să ne dezvoltăm mai mult
bazându-ne mai mult pe reursa primară şi nu pe o utilizare mai bună a intelectualităţii", a mai spus Atilla Korodi.

Ministrul mediului precizează că în România sunt mai puţin de trei cercetători la fiecare 1.000 de persoane angajate, în timp ce media Uniunii Europene este de aproape opt cercetători la mia de angajaţi.

De asemenea, unele resurse
sunt pe terminate. Ministrul Korodi spune că rezervele de uraniu din România se vor epuiza în 5-6 ani.

În acelaşi timp, în satele din România două treimi din ţărani nu au apă curentă şi doar 10 la sută au acces la un sistem modern de canalizare.

Dar nu doar satele au nevoie de investiţii masive în infrastructură - adaugă ministrul Atilla Korodi.


Dezvoltare
durabilă înseamnă să ai un echilibru cât mai mare între păturile sociale şi între regiunile ţării.

Atilla Korodi

"Dezvoltare durabilă înseamnă să ai un echilibru cât mai mare între păturile sociale şi între regiunile ţării", a mai spus ministrul mediului.

"Şi dacă vorbim de zona rurală trebuie să vorbim în acelaşi moment şi de judeţe şi de regiuni mai sărace şi trebuie să existe un echilibru în dezvoltarea acestora."

"Dar nu printr-o omogenizare a lor, ci prin dezvoltarea pe poli, ceea ce înseamnă că dacă Timişoara va excela - spre exemplu - în domeniul geneticii, atunci Iaşiul sigur nu trebuie să exceleze în acelaşi domeniu, ci în domeniul industriei textile
", spune domnul Korodi.

Ministrul mediului aduce aminte că unele programe care ţin de conceptul de dezvoltare durabilă au început deja.

Spre exemplu, programul de dezvoltare rurală, cu fonduri nerambursabile pe circa 10 miliarde de euro destinate modernizării şi creşterii producţiei în agricultură.

De asemenea, România s-a angajat ca, până în 2013, să aloce peste 2 la sută din Produsul Intern Brut cercetării.

O primă variantă a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă va fi lansată săptamâna viitoare şi va sta în dezbatere publică 5-6 luni.