Una din cele mai mari uzine de armament din Romania este pazita de o firma privata neinarmata
Depozitele cu pirotehnie si munitii ale Uzinei de armament Mija (Dambovita) sunt pazite "cu batul", de o firma privata de paza, dupa ce in urma cu doi ani erau pazite cu muncitorii. Cu toate ca sindicatele si directiunea cer paza profesionista la depozitele cu pirotehnie si munitii, Guvernul nu a miscat niciun deget pentru rezolvarea unei situatii absurde. In 1990, Uzina mecanica Mija era prospera, avea aproape 7000 de angajati
si se intindea pe sute de hectare, cuprinse intre localitatile Gura Ocnitei - Adanca si I.L. Cara-giale - Dambovita, fosta Haimanale. Astazi, zona de montaj a fabricii de armament a fost preluata de miliardarul Fatih Taher, iar Uzina se inghesuie in spatiul care i-a mai ramas, adica fosta zona de incarcare a munitiei.
Oficial, pietele-tinta ale SC Uzina Mecanica Mija sunt SUA, Canada, Israel, Egipt, India, Pakistan. Neoficial, societatea se lupta sa supravietuisca. La Uzina Mecanica Mija sunt produse
munitii pentru dotarea fortelor de ordine publica (grenade acustice, cartuse cu bila de cauciuc, cartuse-fumigene sau lacrimogene), grenade ofensive si defensive, lovituri antitanc (PG-7, PG-9), bombe de aviatie si focoase, dar si cutii de distributie pentru masinile de lupta. In contextul in care, conform unor date puse la dispozitia ZIUA de responsabili ai Industriei de Aparare, Romania a exportat in 2009 produse speciale in valoare de doar 40 de milioane de euro (comparativ cu Serbia care a vandut de 800 de milioane de euro sau Bulgaria, cu 600 de milioane), se poate vorbi nu doar de o criza a sistemului, ci si de una profunda, a managementului.
Sindicate galbene
Uzina Mecanica Mija (Dambovita) este o filiala a Romarm si functioneaza din 1938. Este situata peste drum de sediile societatii SC Parc Industrial Mija SA infiintata cu aportul Consiliului Judetean Dambovita si a miliardarului Fathi Taher, si pazita cu portarei de la firma de paza Regent. In 2005, Mija avea 400 de angajati, proveniti din localitatile din jur: Ploiesti, Targoviste, Moreni, I.L. Caragiale, Darmanesti, sau Gura Ocnitei. Astazi mai numara vreo 280, dupa principiul "muncitorul si amploaiatul": adica, in conformitate cu o organigrama impusa de Minister in 2008, exista 140 de angajati care formeaza personalul TESA si alti 140, care formeaza personalul productiv. O sursa din interiorul Uzinei ne-a declarat ca in afara de Sindicatul Mija, care sustine negocierile cu Patronul - Stat (in speta, Ministerul Economiei), s-a format si un "sindicat galben", apropiat conducerii, format din 80 de angajati. Metoda a fost aplicata frecvent in Romania post-decembrista, un bun
exemplu fiind SC Comvex, cel mai mare terminal de minereu din portul Constanta
, unde s-a format un "sindicat galben" inainte de preluarea societatii de la stat, de catre grupul britanic Balli.
Fabrica de "lovituri"
La Mija sunt produse "lovituri", adica munitie de toate felurile, cu o tehnica acceptabila, aflata la nivelul anilor '70- '80: munitie pentru SRI, SPP, Ministerul Administratiei si Internelor sau Ministerul Apararii. Unele voci din interior sustin ca Mija produce si munitie cu fragmentatie (interzisa de curand de majoritatea statelor UE), dar directorul Ion Anghelache neaga vehement acest lucru. In prezent, relatiile conducere-sindicat sunt tensionate. Muncitorii cer adoptarea de urgenta a Legii Industriei de Aparare (impotmolita la Camera Deputatilor, la Comisia de Finante, dupa ce a trecut de Senat), cer asigurarea cu 75% din salarii, a unui "nucleu" care sa asigure mentenanta obiectivului, dar si onorarea contractelor de catre Armata. "Dupa rectificarea bugetului Apararii, contractele cu Armata au cazut. Cum noi
apucasem, conform obiceiului, sa achizitionam materiile prime, am ramas cu ele pe stoc si cu datorii de peste 2 miliarde de lei la furnizori", a declarat pentru ZIUA o sursa din interiorul uzinei.
Un deces neanuntat
Zona speciala Mija nu este inscrisa pe nicio harta. Astazi, conform informatiilor noastre, s-a ajuns in situatia ca depozitele sale pline cu explozibili si produse speciale, sa fie pazite de civili "cu batul" de angajati ai unei firme private de paza. "Ideal ar fi fost sa pazim depozitele cu jandarmi. Acum doi ani ajunsesem sa le pazim cu muncitorii", ne-a spus directorul general de la Mija, Ion Anghelache. El a mai spus ca nu comenteaza raporturile uzinei cu MAE cata vreme comertul acesteia se face prin Romarm. Lipsa de contracte si a perspectivelor demonstreaza clar ca exista o flagranta lipsa de colaborare intre Ministerul Economiei (PDL), care patroneaza fabricile de armament si Ministerul Afacerilor Externe (PSD), cu a sa Agentie ANCEX de avizare a exporturilor produselor speciale (condusa de o fosta sefa de... Loterie, Liliana Minca - PC). "MAE nu-si face treaba. Nu avem exporturi si licente pentru asta nici in 2009, chiar daca exista destui parteneri straini care ne solicita. Singura solutie ar fi ca Armata sa respecte contractele si sa achizitioneze tot ce au cerut. Este, insa, foarte dificil acest lucru dupa rectificarea de buget din primavara a MApN", a declarat pentru ZIUA aceeasi sursa.
joi, 27 august 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)



Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu